Monument tehnic unicat in Europa situat in judetul Covasna, din orasul Covasna, in zona Văii Zânelor. Planul inclinat sau Şiclăul cum este numit de localnici, a fost construit din initiativa lui David Horn de catre inginerul Emil Lux in 1885.
Obiectivul a fost terminat de catre baronul Groedel. Acest plan inclinat foloseste forta gravitatiei pentru a transporta vagoanele incarcate cu lemne pe o panta fara a utiliza alte surse de energie. Cu toate ca functioneaza din 1889, inaugurarea oficiala a avut loc in 1890. Macheta acestui monument tehnic exceptional a fost prezentat la expozitia universala din 1896.
Datele tehnice ale planului sunt: diferenta de nivel intre statii: 327 m, lungime: 1236 m, ecartament: 1450 mm, cablu de tractiune cu diametrul de 28 mm. Componentele sale au fost comandate de la firma austriaca Obach.
Principiul de functionare este urmatorul: planul inclinat foloseste doua platforme de cate 3 metrii latime si 6 metrii lungime care erau legati unul de celalalt printr-un cablu gros de 28 mm si un sistem complex de scripeti actionati de la cabina de comanda din partea superioara a planului inclinat. Atunci cand pe platforma din sus era asezat un vagon plin cu lemne pe platforma de jos era asezat un vagon gol. Forta gravitatiei facea ca vagonul plin sa il traga sus pe cel gol de pe platforma de jos. La mijlocul planului cele doua platforme se evitau, aici existand o bifurcatie a sinelor. Tot procesul era controlat de la cabina de franare din partea superioara a planului inclinat.
Volumul de material lemnos transportat pe vremea cand planul inclinat functiona la capacitate intreaga se apropia de 30 de vagoane a cate 10 metrii cubi. Transportul persoanelor se facea ocazional pe la inceputul secolului atunci cand conditiile de circulatie intre Covasna si Comandău erau foarte grele. Insa in ultima perioada a functionarii sale transportul de persoane pe planul inclinat era strict interzis.
La capatul inferior al planului vagoanele erau coborate de pe platforme si erau formate garnituri de tren ce erau tractate de locomotive cu aburi pana la gara Covasna unde erau transferate pe cale ferata cu ecartament normal. La capatul superior materialul lemnos sosea tot pe cale ferata ingusta, de aceasta data de la Comandău. Si aici existau mocăniţe (locomotive cu abur) ce aduceau lemnele din tot bazinul superior al raului Bâsca. Aceste cai ferate cu ecartament ingust se intindeau pe zeci de kilometrii pe fiecare parau si vale trecand chiar si peste muntele Goru, pana in Năruja unde exista o varianta mai mica a planului inclinat.
La inaugurare acesta era cel mai important sistem de cai ferate inguste din Carpaţi unificand trei componente majore: vagoanele trase de cai, planul inclinat si locomotivele cu aburi. In 1995 odata cu catastrofalele doboraturi de copaci din zona Covasnei, a fost afectat si planul inclinat dar nu indeajuns ca sa fie distrus. La 17 mai 1997 cabina de comanda din partea superioara a planului inclinat a fost distrusa intr-un incendiu ce a cuprins si padurea din jur. Datorita interventiei si ajutorului celor care au lucrat la planul inclinat cabina a fost reconstruita, planul inclinat a fost restaurat si a functionat in continuare pana in 1999 cand datorita reducerii exploatarilor de lemne din zona, planul inclinat a fost trecut in conservare.
Doborâturile din 1995 au afectat în mare măsură planul înclinat iar apoi în condiţii misterioase la data de 17 Mai 1997 cabina de comandă este mistuită de un incendiu. Întreprinderea de prelucrare a lemnului Târgu Secuiesc (SETTPL) proprietara Planului Înclinat la acea vreme o reconstruieşte într-un timp scurt şi o pune din nou în funcţiune.
Însă datorită reducerii exploatărilor din cauza doborâturilor Planul Înclinat rămâne fără obiectul muncii şi este trecut în conservare în anul 1999.
Momentan planul inclinat nu functioneaza, poate fi vizitat iar pe sectorul de cale ferata Covasna – Subşiclău (Planul Inclinat) ocazional, atunci cand exista cerere, circula o mocăniţă (locomotiva cu aburi) care este folosita pentru agrement (plimbarea turistilor).
Prin geamurile sparte şi prin uşile degradate ale clădirii remizei de la Comandău mai pot fi zărite trei dintre locomotivele ce au făcut serviciu pe ultimele porţiuni ale căii ferate forestiere Covasna-Comandău.
